Angela Brown interview

Angela Brown a cântat săptămâna trecută în Hard Rock Cafe.



M.B. Ce gen de blues vă place mai mult şi mai mult?
A.B. Orice spune adevărul.
M.B. Cine spune adevărul în blues?
A.B. Trebuie să fie spus adevărul. Sau să fie distractiv.
M.B. deci, cine spune adevărul în blues?
A.B. Cine? Bluesul este adevărul. Dacă nu spune adevărul o ştii. Simţi. Poţi să te distrezi extraordinar şi să fii pe culmile bluesului…. Fără lacrimi în bere. Bluesul plângăcios nu este genul meu. Nu cred că este al cuiva, de fapt…. Vorbeşti despre viaţă, despre probleme, dard acă ar fi fost într-adevăr atât de serios, încât ai vrea să plângi şi noi am fi acum la casele noastre. Bluesul este făcut pentru a …. Shake off the problems. Pentruă că mâine este o nouă zi, cum spune Scarlet O’Hara.
M.B. Dar dintre giganţii bluesului Screamin’ Jay Hawkins, BB King…. Pe cine consideraţi mai aproape de adevăr ?
A.B. Am crescut cu ei. E foarte greu să aleg. E ca şi cum ai avea o familie şi ar trebui să alegi pe cine iubeşti mai mult.... nu e bine.....
M.B.Robert Johnson?
A.B. El a fost originalul.... Ma Rainey pentru femei, Robert Johnson pentru bărbaţi. Primele înregistrări, primele showuri….
M.B. bluesul spune întotdeauna adevărul, vorbeşte despre fericire.... dar bluesul merge într-o altă direcţie acum, se îmbunătăţeşte, se îmbogăţeşte....
A.B. bluesul a fost preluat şi de Backstreet Boys şi cu toate acestea şi-a păstrat direcţia....
M.B. nu cred că Backstreet Boys....
A.B. tot ce cântă Backstreet Boys sunt armonii de biserică şi ritmul, preluat din blues.
M.B. nu mai ne suflet?
A.B. suflet este doar atunci când poţi să faci ritmurile să vorbească, natural, despre tine.



M.B. cum s-a întâmplat de aţi început să cântaţi blues.
A.B. la început a fost gospelul, iar după aceea foarte uşor am căzut pe panta bluesului.... aveam 9 ani când am început să cânt.
M.B. n-aţi avut un profesor....
A.B. nu, cred că dacă aş fi avut vreun profesor, n-aş fi putut să cânt cum cânt acum. Pentru că mulţi dintre ei te învăţau să cânţi aşa..... şi io cântam
M.B. Aţi încercat să cântaţi operă?
A.B. Iubesc, iubesc.... iubesc opera, dar mult mai mult îmi plac musicalurile... deci stilul meu este mai mult „opereta“..
M.B. ce ascultaţi acasă, când nu cântaţi blues?
A.B. Ascult Maria Callas, Frank Sinatra, dar casa mea este Alberta Hunter.... avem atât de mulţi muzicieni nedescoperiţi. Am un prieten care călătoreşte din oraş în oraş ca să adune cântecele vechi, înainte de a muri. Şi sunt mai multe astfel de muzici şi tradiţii aici în Europa. Trebuie, de fapt, să mulţumesc Europei pentru că, atunci când America nu a considerat de valoare, sau nu a vrut să fie prea arsă de soare, Europa a păstrat acea tradiţie pentru noi.
M.B. Ştiţi ceva despre muzica României?
A.B..... învăţ.... am trecut prin multe genuri muzicale şi cred din tot sufletul că muzicile populare „merg“ una cu cealaltă excelent, indiferent din care parte a lumii vin....
M.B. Ce credeţi că e mai puternic în dumneavoastră.... pozele pe care le daţi lumii, jurnaliştilor, sau vocea ?
A.B. cred că sunt gândurile. Avem gânduri înainte de a vedea sau de a auzi…. Aşa că eu mă gândesc, « ei bine, ia, ia »….
M.B. cum este să vii într-o ţară precum România… nu cred că foarte mulţi dintre cei de aici ştiu ce cântaţi dumneavoastră….
A.B. nu contează! Nu am un sindrom de star, viaţa mea este a mea, muzica este a mea, nu lucrez pentru companii mari, aşa că o ofer cui vreau şi când vreau…. Dacă aş fi lucrat cu companii mari, aş fi putut fi o vedetă, dar atunci viaţa mea nu ar mai fi fost, cu adevărat a mea….. cred că voi lăsa pentru totdeauna deoparte acea parte a afacerii…..





.... concertul a fost destul de trist, nu pentru că ea ar fi cântat rău, ci pentru că locul e trist. oamenii mâncau, mai dădeau un ochi şi pe la meciul de fotbal, sunetul nu excela.... Angela, pe scenă, se răsucea şi răs-răsucea, dar nimeni nu reacţiona în vreun fel. nici locul, nici atmosfera nu îmbiau.....